07.10.2014

Posted by Flyerboy | File under : , ,

   21 de ani. Atât împlinea Georgică al nostru în frumoasă zi de sâmbătă, 23 aprilie. Nu își dorea mare lucru. Acum câteva luni avusese un vis dubios. La vreo câteva zile după ce vizionase un film cu nişte prieteni, în care tot ce vedea era masaj, fete despuiate şi alte nebunii, în miez de noapte, în vis îi apăru un televizor la care se difuzau reclame. Georgică ura din toată inima reclamele. Doar ca în vis fiind tv-ul era setat pe un canal străin, unde o reclamă i-a atras atenţia  : “ Do you wanna have a great time?”,zise o duduie cu o voce suavă din acea cutie magică. “Bineînţeles”, răspunse Georgică extaziat de mesaj. ” Join our erotic  massage club and you`ll be în heaven for a couple of hours”, zise din nou duduia cu o voce parcă mai sexy decât la început.
                Trezindu-se transpirat şi oarecum surescitat pentru că s-a trezit din aşa vis frumos, Georică puse mâna pe telefon şi-şi suna cel mai bun prieten.
  - Bă, de ziua mea mă duci la masaj erotic. Neapărat! Dacă uiți ești mort!, zise Georgică aproape țipând.
 - E aproape 4 dimineața dobitocule. Nu puteai să aștepți până mâine? răcni un glas enervat de cealaltă parte a conversației.
- Să dea dracu` să uiți că ești mort!
- Bine mă, bine!!, răspunse vocea somnoroasă din telefon.
Două luni și-a terorizat prietenii cu fel de fel de apropuri stupide. Printre discuţiile la bere cu băieţii despre echipa lu` nea Piți, Georgică Papanaș al nostru strecura câte-o replică aproape porcoasă despre ce cadou ar vrea de ziua lui,no?
                Dar Georgică uita sau mai bine zis ignora un lucru. Nu fusese niciodată atins de o femeie. Poate doar cu câte-o palmă, după cine știe ce replică proastă de agățat. Zilele treceau, aniversarea lui se apropia și devenea tot mai panicat. Prietenii lui nu scoteau un cuvânt despre masaj. Apropourile curgeau tot mai des.
                Și uite că veni și ziua cea mare, mai precis ziua dinaintea zilei cei mari. Georgică devenea tot mai nerăbdător, tot mai îngrijorat. Își sună prietenii cu disperare însă pauză, nu îi răspundea nimeni. ” Să se fi dat la fund?!” se întreba Georgică speriat. Patru ore de apelări și tot nimic. Nici urmă de tovarăși.
” Gata, asta a fost. Altă zi de naștere petrecută pe Hustler TV. Asta e. E frumos și-acolo oricum. Și oricum e un canal tv pe care nu și-l permit toți.” se consolă Georgică al nostru, trist din cale-afară. Când deja nu mai avea nicio speranță, Răducu îl sună. Răducu cel pe care-l trezise în miez de noapte câteva paragrafe mai sus. Miez de noapte era și acum. Trecuse de miezul nopții și Georgică trecuse de 20 de ani cu numai câteva minute.
- În 15 minute să fii îmbrăcat, gata de petrecere!, zise Răducu care părea mai fericit decât Georgică.
- Sunt gata de 15 minute, te-aștept., veni replica lui Georgică, în mijlocul frazei lui Răducu.
                Acum, uite-l pe Georgică al nostru, 30 de minute mai târziu într-un ”Gentleman`s Club”. Striptease, lapdance, erotic  massage, exact cum visase în reclamă După minute bune în care a bălit în fața scenei, unde fetele își etalau sfârcurile mai ceva ca un vânzător de bomboane, Georgică e tras de-o parte de o duduie roșcată, bine construită, cu o voce la fel de suavă ca cea din reclamă. În 5 minute Georgică era deja pe masa de masaj.  Duduia începu gentil să-l maseze pe gambe, pe coapse, urcând din ce în ce mai sus. O fracțiune de secundă a durat și femeia roșcată era întinsă la podea, buimăcită, cu nasul plin de sânge.  L-a atins pe Georgică pe fund. Georgică se gâdila extrem de tare dacă cineva îi punea mâna pe fund și bineînțeles că reflexul a răspuns imediat....prin genunchi. În minutele imediat următoare Georgică și ai lui au fost dați afară din club, tot plini de sânge bineînțeles.
                 Și uite cum Georgică Papanaș, alături de Răducu, cel mai bun prieten al lui, au petrecut în aceeași garsonieră, bând aceeași bere ieftină, pe același program tv ” pe care nu și-l permite oricine”.
Sfârșit!
                 


02.09.2014

Posted by Flyerboy | File under :
De câteva zile tot dau târcoale pe blog. Simt o mâncărime în buricele degetelor. Oare să mă-ncerce vreo chestie? Să revină ceva inspiraţie? Şi-aşa, 9/10 postari erau despre cum vreau să iau eu pauză. Am şi zis într-un interviu acu` ceva ani, că eu sunt egoist şi că am început să scriu în blogu` asta strict pentru mine. Şi asta-i adevăru`. Scriu pentru mine.

Aveam atâtea idei de postare azi, încât nu ştiu cu care să încep. Aş fi scris despre o grămadă de subiecte, încă nu aveam mai mult de un argument şi ăla împrumutat din alte păreri. M-am deconectat aproape complet de tot ce înseamnă cotidian. Nu ştiu dacă e mai bine, nu ştiu dacă e mai rău, habar n-am. Habar n-am de nimic.

Acu` ceva timp scriam că mă pregătesc să dau licenţa. Uite că am terminat şi primu` an de master şi eu tot nu ştiu ce să îmi zic, ce să zic aici.

Mă gândeam că văzând postările vechi, o să-mi fie ruşine de ce am scris, de ce idei tâmpite aveam acum 3-4 ani. Dar nu e aşa. Mă bucur enorm că le-am recitit. Da, mi-am recitit blogul aproape în totalitate. Un fel introspecţie virtuală. Ce pot să spun e că am crescut. Am crescut mental, fără niciun pic de falsă modestie.

Ce e şi mai tare, e că, în toţi anii ăştia de blogging (asta ar fi deja al patrulea), tot postări despre prieteni, despre aceiaşi prieteni. Instinctul îmi spune că m-am anturat bine cu oamenii ăştia frumoşi. Şi cică nu-ţi poţi păstra prietenii mult timp. Da` de unde?! Peste 30j de ani mă văd cu aceiaşi oameni la masă, discutând despre subiectul nostru preferat (rog pe oricine se simte, să lase un cometariul cu titlul subiectului), şi îmbătându-ne cu vin bun de la tatăl Alinei. Doamne ce vin bun!

Nu vreau să plictisesc cu subiecte comune, azi nu zic nimic despre #icebucketchallenge şi despre cum înţeleg unii total greşit chestiunea asta, nu zic nimic despre cum ruşii tulbura apele pe lângă noi, nu zic nimic despre Ponta care nu ştie să lege două boabe despre trei cifre pe care ar trebui să le viseze.

Şi tocmai când credeam că o să spun ceva concret, uite că sfârşesc fără să înţeleg nimic din ce am scris mai sus, sau de ce am scris ce am scris mai sus. Dar cui îi pasă?
Mie nu! :)

Să ne recitim cu bine!Salutări!

16.04.2014

Posted by Flyerboy | File under : , , , , ,

Ma tot bate gandul asta de ceva timp si nu am avut timp sa il trec pe hartie. Repet intrebarea pentru ca postarea sa capete un aer mai interesant si mai misterios.
NE USUREAZA TEHNOLOGIA VIATA?
Soc si groaza! Da click aici sa vezi ce se intampla!

Raspunsul simplu ar fi : Da, esti nebun?
     Si nu ma contrazic, nu va contrazic. Ne usureaza mult viata. nu e ca si cum, ar fi mai bine sa avem tehnologia medicala din 1902 sau cea care s-a inventat imediat dupa ce s-a inventat roata. Nu e ca si cum, e bine ca atunci cand merg cu metroul spre Politehnica simt ca trebuie sa ma asez in vagonul din fata, sa fiu sigur ca ajung undeva mai aproape decat vagonul din spate, ca parca se rupe nu alta. T
ehnologia ne usureaza viata cotidiana extrem de mult ( ce destept a sunat propozitia asta. ptiu ptiu sa nu ma deochi ) asta e sigur. Bine, tehnologie extrem de performanta in mainile cui nu trebuie inseamna cam ce se intampla prin lumea asta : atacuri informatice, boli create si "scapate" din laborator, doar pentru a se mai vinde ceva medicamente, bombe chimice, nuclear. Un fel de cutie digitala a Pandorrei, care e deschisa de ceva vreme. Si nu ne saturam de asta.
Dar cum nu am de gand sa atac China, Rusia sau America, o sa ma rezum la impactul tehnologiei in viata mea de zi cu zi, adica cotidiana ( se pare ca am invatat un cuvant nou ).

     Hai sa va zic o chestie ce mi s-a intamplat si care cred ca duce putin spre dependenta de tehnologie. Acum ceva vreme mi s-a stricat telefonul. A picat softul pe un Motorola vai de mama lui. Avea ce-i drept un Android...o memorie mult prea mica  (macar aici ne asemanam), insa nu era foarte destept telefonul.  Dupa ce mi l-am dus la garantie, eram hotarat sa trec la un telefon care sa nu fie nici foarte scump, nici mai destept decat mine si pe care sa uit sa-l incarc. Pentru ca se pare ca producatorii de telefoane fac computere portabile de-a dreptul, camere foto de 12-14 MP, memorie de 32, 64 gb, dar nu vor sa faca si o baterie cu autonomie mai mare, doar pentru a il schimba la cativa ani ( nu mai mult de 3 ).  Insa cumva, ca prin magie, am decis sa trec la un Samsung, ceva mai destept decat Motorola, inca nu stiu daca si mai destept decat mine. Intr-adevar, nu am mai dat niciun banut in plus, primul telefon fiind luat la abonament. Dupa ce l-am luat ma gandeam : " Ba, tu esti bou? Nu ziceai ca nu iei telefon mai destept decat cel anterior? ". Dar dracusorul de pe umarul stang dansa de bucurie ca putem juca Candy Crush, Temple Run si alte cacaturi pe telefonul nou. Si dansam si eu cu el. Si inca dansez. ca imi place telefonul nou.

Eu zic ca per total, punand in balanta avantajele si dezavantajele a tot ce inseamna tehnologie, laptopuri, desktopuri, tehnologie medicala si de orice alt tip, da, tehnologia e buna.

Insa parca atrana un "Dar" deasupra a tot ce am zis mai sus. Poate faptul ca eu nu am crescut cu atata tehnologie in jur isi spune cuvantul si poate ma loveste melancolia. Poate sunt prea obisnuit sa sparg geamurile vecinilor cu mingea si sa merg la tanti Paula sa fur capsuni. Poate sunt prea obisnuit sa ies afara intr-o zi frumoasa, sa pierd toata ziua stand la soare cu prietenii.
Si poate o sa ma credeti nebun, dar tehnologia asta in exces, facebookul si televiziunea pline de cacat....nu fac decat sa ne robotizeze creierele. Asta e parerea mea, parerea unui om care nu deschide tv-ul decat la meciuri si la vreun film/serial bun.

Nu stiu daca are vreo coerenta ce am scris mai sus, insa daca ar fi sa trag o linie, sa adun, sa scad, as spune urmatoarea chestie : Tehnologia asta pe care tot o folosim noi, e ca tate chestiile din viata, o chestie ( scuzati repetitia ) care trebuie folosita cu cap, cu masura si de oamenii care trebuie.
Cred ca tehnologia ne face viata mai usoara uneori, dar nu neaparat mai frumoasa!

Daca ma contrazic prin idei, nu va mirati, am talentul asta.

Salutări!

 

01.04.2014

Posted by Flyerboy | File under : , , , , ,
Parca mi-e si rusine sa reapar pe blogul asta. De-asta n-o sa zic nimic despre asta si-o sa trec direct la subiect.

Ma uit la filme destul de des si tre sa recunosc, sunt destul de pretentios. Nu stiu daca e un lucru bun, un lucru rau...putin conteaza. Ideea e urmatoarea, am vazut de curand 2 filme nominalizate la Oscar ( sper sa nu ma insel cu The book thief), dintre care unul castigator.

Voi incepe cu primul, anume 12 years a slave.

26.08.2013

Bai. Sa-mi zica unu` din voi repede, cand cacat s-a terminat si augustu` asta caal naibii sa fiu daca am simtit cum a trecut timpu`.
Vara asta am fost un mincinos notoriu. Ca sa nu folosesc alta expresie mai dura. Am zis ca ma pun pe treaba, ca fac vlog, ca fac , ca dreg. Am facut fix pu*a.
Ma, nimic ma. In fine. Pe vremuri imi placea sa termin toate chestiile pe care le incep. Alte vremuri, alte situatii, alte treburi. Trecem peste.
Adevarul e ca nici nu prea am avut cand, dar asta nu ma scuza. Am fost si pe-acasa ceva vreme asa ca...
Am inceput de cateva zile Breaking Bad. Misto . Misto misto. Putin plictisitor la inceput, dar merita.
Sunt satul de tv. Nu ma prea uitam inainte. Nu prea spre deloc, dar acum, din plictiseala, din neplictiseala, am inceput sa zapez cat de cat .
Dar gata frate, mi-a ajuns. Pe 8/9 posturi sunt ori stiri despre regili la tigani, si despre hauru lui, ori stiri despre Gigi Becali care umple tribunalele de cereri de eliberare, ori stiri despre cum se distreaza Mazarica la mare.
Noroc ca mai prind dimineata " Ora de business". Cred ca e singura chestie care imi place in momentul actual la tv si la care m-as uita oricand, oricat ar tine.
Mi-ar fi placut sa-l am pe Moise Guran profesor de economie in facultate. Explica bine de tot fenomenele si tot ce se intampla, iti explica ca la prosti ma, asta ca sa fiu mai plastic.

Am facut atatea drumuri Bucu - Bucuresti si retur vara asta, ca deja au inceput sa devina plictisitoare enervante lungi si obositoare. Ma gandesc ca dupa ce incep masteru in toamna si imi gasesc ceva de munca, se mai raresc si poate atunci chiar o sa ma bucur de ele. Dar pana atunci, nu vreau sa-l mai vad pe nea` Iulica cum umple autobuzu` pana la refuz, nu vreau sa mai vad aceleasi feţe de fiecare data cand merg acasa( la Bucu)/acasa ( la Bucuresti). Pana in octombrie (sper sa ) stau si eu linistit acasa, sa mai citesc o carte buna, sa vad un film bun.
Apropo, am vazut de curand "Stand up guys ", cu un Al Pacino imbatranit, cu Christopher Walker si cu Alan Arkin.
O comedie atat de buna....n-am cuvinte. Comedie fix cum imi place mie, comedie de limbaj.
Cea mai buna scena e aici. Poate sunt spoiler, poate ma injurati, asta e. Le suport pe toate.



Hai ca ne mai auzim zilele astea ca parca mi-a venit  pohta de scris.

Salutări !

PS : Scuzati lipsa diacriticelor.